În legătură cu dezmățul promovat de Directorul AGEPI Lilia Bolocan, referitor la proiectul de modificare a Legii nr.139/2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Organizația Internațională CISAC, una dintre cele mai înstărite Organizații a susținut poziția AO AN «COPYRIGHT» cu privire la neadoptarea acestui proiect de către Parlamentul Republicii Moldova, a criticat cu argumente forte proiectul de modificare a Legii promovat de Directorul AGEPI, Lilia Bolocan, care este în detrimentul titularilor de drepturi de autor și conexe, cu scopul de a diminua și micșora la maximum remunerația pe care să o poată primi în final titularul de drepturi pentru munca sa.

Traducere

Stimate Domnule Hotineanu,

Modificări propuse la Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe din Republica Moldova în contradicție cu normele UE și cele internaționale

Vă scriu în numele CISAC, Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori. În calitatea sa de organizație mondială a societăților de autori și compozitori (denumite și organizații de gestiune colectivă sau OGC), CISAC unifică 238 de organizații comune din 121 de țări. Prin intermediul acestor organizații, CISAC este vocea a peste 4 milioane de creatori din toate domeniile artistice, inclusiv muzică, teatru, literatură, audiovizual, grafică și artă vizuală. În Republica Moldova, membrul nostru este Asociația Națională "Copyright".

Am fost informați cu privire la o propunere controversată de modificare a Legii  privind dreptul de autor și drepturile conexe din Republicii Moldova (în continuare "proiectul"), care ar slăbi mecanismul drepturilor de gestiune colectivă și ar fi discriminatoriu față de creatorii și titularii de drepturi străini. Proiectul a fost aprobat de Guvern în iulie. Acesta a fost introdus în Parlament sub nr. 257. Am fost surprinși să aflăm că propunerea aflată în așteptare a fost prezentată ca fiind justificată de mai multe directive ale UE, în special Directiva UE privind societatea informațională (2001/29 / CE) și Directiva privind gestionarea colectivă a drepturilor 2017/1564 / UE) - (în continuare "Directiva CRM").

Avem îngrijorări serioase cu privire la acest proiect și ne opunem în mod ferm împotriva adoptării acestuia. Dorim să Vă atragem atenția asupra principalelor sale deficiențe din perspectiva CISAC:

1. Dispoziții discriminatorii privind remunerația compensatorie pentru copia privată şi reproducerea reprografică, precum și redevențele neidentificate

În conformitate cu proiectul de lege, numai autorii naționali ai Republicii Moldova și titularii de drepturi înscrişi într-un registru vor beneficia de remunerația compensatorie pentru copia privată şi reproducerea reprografică. Cu toate acestea, o astfel de legislație este discriminatorie față de deținătorii de drepturi străini ale căror lucrări au fost reproduse în Moldova, ceea ce este contrar "regimului național" din cadrul Convenției de la Berna la care Moldova este semnatară.

Proiectul de lege prevede că, după 3 ani, toate remunerațiile pentru titularii neidentificaţi vor fi distribuite doar între membrii OGC din Moldova. Aceasta contravine dispozițiilor de tratament egal și echitabil ale Directivei CRM. De asemenea, aceasta discriminează creatorii străini reprezentați de organizațiile de gestiune colectivă locale.

2. Interferența nejustificată și arbitrară cu natura privată a drepturilor în cauză

2.1. Desemnarea unui colector unic

Proiectul prevede înființarea unui colector unic în cadrul OGC locale, care să efectueze gestiunea colectivă obligatorie pentru toți titularii de drepturi (de exemplu, autori, editori, producători, artiști interpreți sau executanți) după ce a fost numit prealabil de către AGEPI. O astfel de propunere impune în mod arbitrar gestiunea colectivă comună, contravine practicilor internaționale și Directivei UE privind gestiunea colectivă a drepturilor. Directiva oferă libertate de alegere în ceea ce privește entitatea pe care titularul de drepturi o alege pentru a-i gestiona drepturile.

În multe țări, OGC care reprezintă diferite categorii de deținători de drepturi (de exemplu, autorii, editorii, artiștii, interpreții sau producătorii) introduc în mod voluntar acorduri care le permit să ofere utilizatorilor soluții de licențiere "unică". Cu toate acestea, astfel de acorduri se încheie atunci când există dorința tuturor părților de a coopera și OGC sunt bine stabilite pentru toate drepturile. Atunci când astfel de condiții nu există, cum ar fi în Moldova, impunerea obligatorie a unei singure OGC  în calitate de colector unic ar conduce la probleme semnificative. Un astfel de aranjament nu ar avea o flexibilitate necesară, nu ar fi condus de piață și ar duce la o ingerință nejustificată în natura privată a drepturilor de proprietate.

2.2. Micșorarea semnificativă fără justificare a tarifelor pentru remunerația compensatorie pentru copia privată şi reproducerea reprografică şi retransmiterea prin cablu

Este binecunoscut faptul că protecția drepturilor de autor și respectarea drepturilor de autor în Republica Moldova se confruntă cu provocări. Statisticile CISAC arată că drepturile autorilor colectate în Moldova sunt printre cele mai scăzute din Europa, în ceea ce privește colectarea atât în raport cu PIB, cât și pe cap de locuitor. Cu această realitate economică și această situație nefavorabilă pentru creatori, nu există nici un motiv pentru guvernul moldovean să propună reduceri semnificative ale tarifelor pentru remunerația compensatorie pentru copia privată şi reproducerea reprografică şi retransmiterea prin cablu, care sunt două surse esențiale de remunerare pentru titularii de drepturi. Nici o OGC din Moldova nu a fost consultată în mod corespunzător cu privire la această chestiune esențială, iar Guvernul nu a prezentat nici o justificare economică, sau vreun studiu de fezabilitate pentru această propunere.

În plus, în ceea ce privește remunerația compensatorie pentru copia privată şi reproducerea reprografică, organismul de supraveghere de stat AGEPI va îndeplini funcția atipică a unui colector al remunerației datorate, transferând sumele colectate către OGC. În loc să faciliteze, o astfel de soluție complică întreaga schemă de colectare a remuneraţiei compensatorii și privează deținătorii de drepturi de interesul lor legitim de a controla întregul proces. Nu există nici  o țară în UE în care organul de stat în domeniu să exercite atât funcții de supraveghere, cât și funcții de gestiune colectivă, situație care ridică probleme serioase de conflict de interese.

2.3. Limite pentru cheltuielile de gestionare ale OGC

Proiectul de lege stabilește plafoane la nivelul cheltuielilor de administrare ale OGC  (de exemplu, nu mai mult de 15% din remuneraţia colectată în cazul gestiunii colective obligatorii de către un singur colector). Cu toate acestea, astfel de limite contrazic art. 12 alineatul (3) din Directiva CRM. Aceasta prevede că "Cheltuielile de administrare nu trebuie să depășească costurile justificate și documentate ale organizației de gestiune colectivă în gestionarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe". Din proiectul de lege rezultă că, dacă costurile justificate și documentate ale gestionării unui anumit drept sunt mai mari decât 15%, iar în ceea ce privește anumite drepturi este același, chiar și cu OGC bine dezvoltate care operează pe piețele europene mature, OGC nu ar putea să-și acopere costurile. Acest lucru ar putea submina cu ușurință baza economică și operațiunile unei OGC, având în vedere în special stadiul scăzut al dezvoltării OGC moldovenești și climatul ostil al drepturilor de autor în Moldova.

3. Competențe excesive de supraveghere ale AGEPI

Este o practică bine stabilită pentru ca OGC să facă obiectul unei supravegheri adecvate și echilibrate a statului de către organismele specializate pentru prevenirea eventualelor abuzuri în ceea ce privește poziția dominantă a OGC. În ceea ce privește supravegherea, Directiva CRM prevede în mod expres în art. 35 pct. 1 că "statele membre se asigură că respectarea de către organismele de gestiune colectivă stabilite pe teritoriul lor a dispozițiilor de drept intern adoptate în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta directivă este monitorizată de autoritățile competente desemnate în acest scop". Cu toate acestea, în conformitate cu art. 35 pct. 3, eventualele măsuri sau sancțiuni care pot fi impuse de organismele naționale trebuie să fie întotdeauna "eficiente, proporționale și disuasive".

Considerăm că unele dintre măsurile de supraveghere propuse în proiectul de lege nu îndeplinesc criteriile de mai sus de a fi eficiente și proporționale și depășesc cerințele Directivei CRM. În special, aceasta include posibilitatea ca AGEPI să efectueze audituri, controale nesfârșite, inclusiv la primirea reclamațiilor din partea utilizatorilor sau "din alte surse competente". De asemenea, nu vedem nici un motiv pentru care AGEPI  va aproba orice modificări sau completări ale statutului OGC înainte de adoptarea lor de către adunarea generală a OGC, care este organismul suprem care guvernează OGC  în conformitate cu Directiva CRM.

În lumina celor de mai sus, CISAC consideră că proiectul va slăbi și mai mult pozițiile creatorilor și organizațiilor lor în Moldova, dacă va fi adoptat de Parlament, în loc să stabilizeze actualul sistem de  gestiune colectivă prin introducerea celor mai bune practici europene și internaționale.

Vă invit să interveniți pentru a Vă asigura că propunerea legislativă în așteptare este retrasă și returnată pentru revizuire ulterioară, cu asistența experților internaționali și ai UE în domeniu, pentru a asigura respectarea normelor UE și cele internaționale și pentru a proteja și interesele creatorilor străini.

CISAC și membrul Moldovei Asociația Națională "Copyright" Vă stau la dispoziție pentru orice informații sau clarificări suplimentare de care aveți nevoie.

Cu stimă,

Mitko Chatalbashev

Director regional pentru Europa